top of page

DEVOȚIUNEA CELOR 13 MARȚI CĂTRE SFÂNTUL ANTON

275601679_369297911714115_3412032064292140434_n.jpg

RUGĂCIUNE PREGĂTITOARE

   O, sfinte Antoane, cerescul meu ocrotitor, încep cu încredere și vreau să închei această devoțiune în cinstea numelui tău. Recunosc că pentru păcatele mele nu sunt vrednic de ocrotirea și de milostivirea lui Dumnezeu. Te rog, însă să-mi asculți rugăciunile și să le ridici la tronul Celui Preaînalt, pentru ca să pot dobândi harurile de care am nevoie în luptele și greutățile acestei vieți, mai ales a-mi asigura mântuirea sufletului.

MARȚIA I

   O, sfinte Antoane, care, deși născut din părinți nobili și bogați, nu ți-ai lipit inima de bogății și de renume, ci cu bucurie ai părăsit toate când ai auzit chemarea Domnului la starea religioasă; dobândește-ne și nouă harul de a te urma cel puțin în dezlipirea de cele pământești, dacă nu și în lepădarea cu totul de ele. Ajută-ne să ascultăm și noi pururea de insuflările dumnezeiești, ce cu iubire și milă ne cheamă mereu la pocăință.

Tatăl nostru..., Bucură-te Marie..., Slavă Tatălui... , Imnul

MARȚIA a II-a

   O, sfinte Antoane, care în timpul vieții tale ai fost martir cu dorința, dobândește-ne și nouă harul de a fi martiri în sufletul nostru prin înfrânarea patimilor rele, prin mortificarea poftelor neorânduite și prin nimicirea mândriei și a tuturor dorințelor vinovate. Așa cum tu ai păstrat în inima-ți curată dorința martiriului, tot așa și noi să avem un suflet stăpânit prin înfrânarea tuturor poftelor neorânduite și pe tine te vom preamări, dacă vei mijloci la Dumnezeu ca să ne învrednicim de harul acesta.

Tatăl nostru..., Bucură-te Marie..., Slavă Tatălui... , Imnul

MARȚIA a III-a

   O, sfinte Antoane, când ne gândim bine că tu, deși nevinovat ți-ai supus trupul la atâta pocăință, ne rușinăm de noi înșine fiindcă ne vedem atât de păcătoși și, totuși, căutăm să fugim de orice suferință.

   O, iubitul nostru apărător, pentru grija pe care-o ai față de mântuirea celor ce sunt evlavioși către tine, te rugăm, fierbinte, să ne dobândești de la Bunul Dumnezeu harul ca să lăsăm obiceiurile cele rele, să ne îndreptăm viața și să ne îndreptăm spre pocăință cu voința cu care până acum am slujit păcatului.

Tatăl nostru..., Bucură-te Marie..., Slavă Tatălui... , Imnul

MARȚIA a IV-a

   O, sfinte Antoane, grija cea mai mare pe care ai avut-o tu de a ține ascunsă știința ta e pentru noi o aspră dojană. Suntem atât de mândri, încât dorim ca lumea să ne laude nu numai pentru însușirile cele bune, dar chiar și pentru acelea de care ar trebui să ne rușinăm.

    Nouă ne este scârbă, astăzi, de o astfel de purtare și te rugăm, stăruitor, să ne dăruiești de la Dumnezeu harul de a ne schimba viața și de a simți un adevărat dispreț pentru tot ce dezmierdat până acum mândria noastră deșartă.

Tatăl nostru..., Bucură-te Marie..., Slavă Tatălui... , Imnul

MARȚIA a V-a

   O, sfinte Antoane, noi ne rușinăm de mândria noastră văzându-te, pe tine, așa umil în toate. Viața ta a fost un șir neîntrerupt de acte de umilință, iar noi, care suntem un nimic în comparație cu tine, căutăm pururea de a ne arăta mai presus de alții și nu știm a ne înjosi în nicio faptă ca să merităm numele de smerit.

   Ocrotitorule puternic, noi voim să fim evlavioși față de tine; mijlocește, deci, pentru noi ca să dobândim harul de a ne lepăda de mândria noastră și de a trăi după pilda smereniei tale.

Tatăl nostru..., Bucură-te Marie..., Slavă Tatălui... , Imnul

MARȚIA a VI-a

   O, sfinte Antoane, noi ne minunăm de răbdarea prin care ai îndurat nenumăratele batjocuri și de dragostea prin care te-ai rugat lui Dumnezeu pentru prigonitorii tăi și ne rușinăm de nerăbdarea și de ura, pe care o ținem înrădăcinată în inimă împotriva aproapelui nostru.

   Ce norocoși am fi dacă, prin mijlocirea ta, am dobândi de la Dumnezeu harul răbdării și al iertării! Roagă-te deci, pentru noi.

Tatăl nostru..., Bucură-te Marie..., Slavă Tatălui... , Imnul

MARȚIA a VII-a

   O, sfinte Antoane, inima ta a fost întotdeauna aprinsă de dragostea cerească, pe când inima noastră a ars, până acum, numai de iubirea celor pământești. Tu n-ai avut nicio simțire care să nu fi fost îndreptată către Dumnezeu; noi, însă, nu am dorit decât cele trecătoare. Tu l-ai iubit pe Creator, noi ne-am pus cu nesocotință să iubim creaturile! Ce deosebire între tine și noi! Acum, însă dorim să ne asemănăm cu tine.

   Roagă-te pentru noi; dobândește-ne harurile trebuincioase, ca să iubim numai pe Acela care singur este vrednic de iubirea noastră.

Tatăl nostru..., Bucură-te Marie..., Slavă Tatălui... , Imnul

MARȚIA a VIII-a

   O, sfinte Antoane, viața noastră de până acum nu se potrivește cu numele de creștin pe care îl purtăm. Noi ne iubim pe noi înșine cu o dragoste așa de neorânduită, încât fugim de orice suferință și ne ferim de crucea pe care trebuie să o ducem după pilda Mântuitorului dumnezeiesc.

   O, puternice ocrotitor, noi vedem că nu vom putea învinge dragostea neorânduită de noi înșine, dacă tu nu ne vei ajuta. Întinde brațul tău asupra noastră, ca să se coboare și în noi puterea necesară de a învinge pe dușmanii noștri.

Tatăl nostru..., Bucură-te Marie..., Slavă Tatălui... , Imnul

MARȚIA a IX-a

   O, sfinte Antoane, s-ar fi cuvenit ca de la sărăcia ta și, mai ales, de la sărăcia lui Isus să fi învățat a disprețui bogățiile și bucuriile acestui pământ; însă, vai! Noi le dorim așa de tare și le căutăm cu atâta neastâmpăr, încât dorim să ocolim, pe toate căile, sărăcia. Interesele pământești ne fac să uităm de Dumnezeu și de sufletul nostru, ne învață a nedreptăți, a înșela pe alții sau ne trag inima cu totul la cele trecătoare. Ajută-ne, tu, urmașul credincios al Sfântului Francisc din Assisi, să iubim sărăcia cu adevărat, pentru a scăpa de primejdiile în care ne pune dorința lacomă de avere.

Tatăl nostru..., Bucură-te Marie..., Slavă Tatălui... , Imnul

MARȚIA a X-a

   O, sfinte Antoane, sufletul a fost așa de iubitor de virtute, încât suntem siliți să credem că nu a fost niciodată pătat de păcat, pe când sufletul nostru pe zi de trece, e tot mai vinovat. Tu, plin de râvnă, cum erai, ai scăpat atâtea popoare de jugul păcatului; noi, plini de răutate, am dus și pe alții la păcat, ba chiar suntem atât de aplecați spre rău, încât, câteodată, ne pare rău că nu putem păcătui și nu putem îndemna și pe alții la păcat.

   O, puternicule ocrotitor, dacă nu ne vii în ajutor, păcatul ne va duce în iad. Ajută-ne, deci, să-l urâm și să facem ca și alții să-l urască.

Tatăl nostru..., Bucură-te Marie..., Slavă Tatălui... , Imnul

MARȚIA a XI-a

   O, sfinte Antoane, resemnarea ta cea mai mare la voința lui Dumnezeu este o aspră dojană pentru nerăbdarea și nesupunerea noastră. Suferințele, pe care El ni le trimite pentru binele sufletului nostru, le socotim drept nenorociri. Necazurile, prigonirile, care sunt permise de Dumnezeu spre a ne desprinde cu răbdare, noi le respingem și ne plângem împotriva lui Dumnezeu.

    O, mărețe Sfinte Antoane, dacă evlavia noastră e în stare să ne dobândească ocrotirea ta mijlocește la Dumnezeu ca să ne dea harul de a suferi cu desăvârșire resemnarea, tot ce El va crede bine a ni le permite, pentru mântuirea sufletului nostru.

Tatăl nostru..., Bucură-te Marie..., Slavă Tatălui... , Imnul

MARȚIA a XII-a

   O, sfinte Antoane, cât de ticăloși suntem! Aplecați spre rău, slăbiți de poftele neînfrânate, avem așa de puțină grijă de paza simțurilor noastre! Le lăsăm să se îndestuleze cu toată libertatea și uităm că ele sunt porțile prin care intră moartea în suflet. Și, ce este mai rău apoi, noi înșine căutăm prilejuri spre a le îndestula și le dăm astfel în mână sabia, ca să ne piardă nevinovăția. Înțelegem că noi înșine suntem pricina osândei dumnezeiești care ne amenință și totuși, nu luăm hotărârea de a ne îndrepta. Vom ajunge însă la aceasta dacă tu, înduioșindu-te de ticăloșia noastră, nu vei dobândi de la Dumnezeu harul, așa încât să ne putem apăra de robia simțurilor noastre, iar, pe viitor, să ne desprindem a le înfrâna tot atât, cât ne-am obișnuit a le îndestula în trecut.

Tatăl nostru..., Bucură-te Marie..., Slavă Tatălui... , Imnul

MARȚIA a XIII-a

   O, sfinte Antoane, când ne gândim că la sfârșitul vieții ai fost primit de Dumnezeu în slava cerului, ni se aprinde și nouă dorința de rai, însă nu facem nimic pentru a-l merita. Ne place răsplata, însă fugim de muncă: voim biruință, însă fără luptă; voim să fim fericiți cu tine și totuși, fugim de orice suferință. Voim să intrăm în rai, însă fără trudă.

   O, puternice patron, privește cu bunăvoință la evlavia noastră către tine, n-o disprețui, ci primești-o și mijlocește pentru noi la milostivul Dumnezeu, ca să ne dea lumină și tărie, să putem trăi creștinește în lumea aceasta și la urmă să ajungem în ceruri spre a ne bucura cu tine pentru toată veșnicia. Amin

Tatăl nostru..., Bucură-te Marie..., Slavă Tatălui... , Imnul

IMN ÎN CINSTEA SFÂNTULUI ANTON

1. Dacă-ți trebuie minuni,

Prin Anton le dobândești;

Crede celor ce-au aflat

Marea lui putere.

Ref. 

Prin a sale rugăciuni

Ce pierduseși regăsești,

El dă celui încercat

Dulce mângâiere.

2. Prin a sale rugăciuni

Vei obține ce voiești:

Cel bolnav e vindecat

De orice durere. Ref. 

bottom of page