Aparițiile Fecioarei Maria de la Fatima, Portugalia

 

  La 13 mai 1917, trei copiii erau la pășune cu turmele, în Cova de Iria, loc ce aparținea de Fatima, provincia Villa Nova de Ourém. Astăzi este Dieceza de Leiria-Fatima. Copiii se numeau Lucia, avea 10 ani, și verișorii săi, Francesco și Iacinta Marto, de 9 ani și 7 ani.

  Spre ora după-amiezii, după ce s-au rugat Rozarul, așa cum obișnuiau să facă întodeauna, au început să construiască din pietre o mică casă, pe locul unde astăzi este ridicată Bazilica.

Deodată, ei au văzut o lumină și gîndindu-se că este fulger s-au hotărât să plece. Dar a urmat un alt fulger care a luminat tot locul acela și au văzut deasupra unui mic stejar (unde astăzi se găsește Capela Aparițiilor) „ o Doamnă mai strălucitoare decât soarele”, de mânile căreia atârna un Rozar.

  Doamna a spus celor trei păstorași să se roage mult și i-a chemat să se întoarcă la Cova de Iria, timp de cinci luni de zile, în ziua de 13, la aceeași oră. Copiii au făcut așa și în zilele de 13 iunie, iulie, septembrie și octombrie. Doamna s-a întors și a vorbit cu ei în Cova de Iria. La 19 august, apariția a avut loc în localitatea „dos Valinhos”, la 500 metri de Aljustrel, pentru că în data de 13 august copiii au fost duși la primarul din Villa Vova de Qurém.

  În ultima apariție din 13 octombrie, în prezența a 70 000 de oameni, Doamna a spus că era „Regina Rozarului” și a cerut să se construiască în acel loc o Capelă în onoarea Sa. După apariție, cei prezenți au fost martorii unei minuni, promisă copiilor în lunile iulie și septembrie. Soarele asemănător unui disc de argint, se învârtea în jurul său ca o roată de foc și părea că vrea să cadă pe pământ.

  Mai târziu, când Lucia era călugăriță în Ordinul Sfânta Doroftea, Fecioara Maria i-a apărut din nou în Spania (10 decembrie 1925 și 15 februarie 1926, în mănăstirea Pontevedra, precum și în noaptea de 13-14 iunie 1929, în mănăstirea Tuy), cerându-i practica devoțiunii Primelor Cinci Sâmbete (rugăciunea Rozarului, meditarea misterelor, spovada, primirea Sfintei Euharistii pentru ispășirea păcatelor care se comit contre Inimii Sale neprihănite) și consacrarea Rusiei la Inima Sa Neprihănită. Acestă cerință fusese deja anunțată de Doamna, la 13 iulie 1917, inclusă în așa zisul „Secret de la Fatima”.

  Câțiva ani mai târziu, Lucia a mărturisit că între luna aprilie și octombrie a anului 1916, celor trei vizionari le-a apărut un Înger, de trei ori. De două ori la „Loca de Cabeço”, și odată la fântâna din grădina casei părintești.

  În aceste apariții, Îngerul i-a îndemnat să se roage și să se mortifice. Din anul 1917, la Fatima ajunge un număr tot mai mare de pelerini, mii și mii, din întreaga lume. La început, în data de 13 a fiecărei luni, apoi în timpul de vară al anului și actual în feicarea săptămână, în feiacrea zi din an, numărul total al pelerinilor ridicându-se la 45 milioane.

  Să-i cerem Fecioarei Maria darul Simplității inimii, pentru a primi cu bucurie și iubire cuvintele Sale, care ne conduc la trăirea în spirit evanghelic, la împlinirea misiunii pe care Isus ne-a încredințat-o!

 

Rugăciune de consacrare

„Ție, Cea care ești Aurora Mântuirii,

Îți încredințăm drumul nostru în noul Mileniu, Sub ocrotirea Ta, toți oamenii să-L descopere pe Isus,

Lumina lumii și

Singurul Mântuitor! ”